Love is... this song.

Nu-ti da decat de gandit...

Timp si mai multe, dar totul se rezulma la bestematul asta de timp.

Scriu, sterg, scriu, sterg. Nu stiu cu sa ce incep, cu ce sa termin. In ultimile cateva zile am realizizat ca timpul este cel mai aprig dusman pe care-l poate avea omul. Si de ce? Pentru ca vine o vreme in care simti cum te preseaza si nu stii ce sa mai faci, nu stii cum ai putea sa rezolvi anumite situatii. Acum nu pot decat sa fiu optimista si sa-mi alung tot negativismul asta cu care m-am nascut. Aparent sunt cea mai "flower power" persoana, dar treptat ajung sa-mi arat adevarata fata. As da orice sa pot pune o pauza sau sa-mi accelerez putin cursul vietii, dar timpul are un curs ireversibil, deci nu pot sa fac nimic. Ba da, POT! OPTIMISM! MULT OPTIMISM! Stii care-i chestia?! Uneori am impresia ca timpul nu ma prezeaza din vina lui, ci din vina alegerilor pe care le fac eu. Sunt constienta de faptul ca m-am compicat foarte mult, dar nu pot sa renunt. Stiu ca n-ai sa intelegi nimic, chiar si daca citesti de 10 ori ce am scris eu aici, dar simteam nevoia sa ma descarc intr-un fel si mai este si chestia ca n-am mai postat de ceva vreme. Te las sa-ti bati capul cu propozitiile mele codate.